Ia priviti ce era afisat la avizierul ICCJ joi, 22 februarie 2024!
Doua recursuri in casatie promovate de catre notarul Jean Andrei si omul de afaceri Costica Giurgiucanu impotriva pedepselor primite la 7 februarie 2019 din partea instantei supreme in dosarul retrocedarilor de plaje in care au fost condamnati fostul primar al Constantei Radu Mazare si fostul presedinte al Consiliului Judetean Constanta Nicusor Constantinescu, dezvaluie Lumea Justitiei. Este vorba despre 2 ani de inchisoare cu suspendare pentru Aurel-Jean Andrei, respectiv 5 ani si 6 luni cu executare pentru Costica Giurgiucanu. Problema nu este ca ICCJ a afisat acele actiuni la avizier, ci ca le-a expus acolo complet neanonimizate, astfel incat oricine trecea pe langa ele putea vedea si domiciliile, si CNP-urile, si seriile si numerele cartilor de identitate ale celor doi petenti (vezi facsimil). Si subliniem ca accesul in Inalta Curte se face extrem de usor – singura conditie de intrare este ca vizitatorul sa treaca de filtrul de securitate. Tare suntem curiosi daca Andrei si Giurgiucanu vor chema in judecata instanta suprema pe motiv de incalcare a Regulamentului General de Protectia Datelor (RGPD / GDPR).
Pe de alta parte, desi ICCJ are nonsalanta de a afisa CNP-uri si adrese de domiciliu la avizier, aceeasi instanta intelege sa aplice aberant GDPR-ul cand vine vorba despre dosarele afisate pe propriul portal (SCJ.ro). Spre deosebire de site-ul celorlalte instante din tara (Portal.just.ro), cel al Inaltei Curti elimina rapid dosarele, imediat ce ele sunt motivate. Iar cum noua lege obliga instantele penale sa publice motivarile la momentul pronuntarilor (pe fond sau in caile de atac care privesc fondul), astfel de cauze se evapora de pe site-ul ICCJ chiar si in maximum 24 de ore de la aparitia minutei. Noroc totusi cu cei de la biroul de presa, care compenseaza lipsa de transparenta.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu – face ceva pe GDPR.
Caci numai pana sambata, 24 februarie 2024, va da voie CSM sa trimiteti propuneri pentru modificarea regulamentului de concurs pentru inspectori judiciari, dezvaluie Lumea Justitiei. Ce-o fi cu atata graba, nu pricepem. In fine: dati click aici ca sa cititi proiectul si sa vedeti adresele la care puteti trimite propuneri!
Ministerul Finantelor a solicitat Inspectiei Judiciare sa verifice daca hotararile pronuntate de anumiti judecatori au fost consecinta exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, dezvaluie Lumea Justitiei.
O solicitare facuta in eventualitatea declansarii unei actiuni in regres contra magistratilor in cauza, pentru a recupera daunele achitate. Iar actiunea in regres nu poate fi declansata daca nu se stabileste ca judecatorul sau procurorul si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Ei bine, Inspectia a stabilit ca eroarea judiciara nu a fost comisa urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, iar Sectia pentru judecatori a CSM (foto), in unanimitate, a confirmat acest lucru:
“Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat aprobarea urmatoarelor Rapoarte ale Inspectiei Judiciare, in sensul ca eroarea judiciara nu a fost comisa ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta:
– Raportul Inspectiei Judiciare nr. 23-2208/22.01.2024
– Raportul Inspectiei Judiciare nr. 24-107/01.02.2024”.
Raspundere, nu gluma…