Vara, un sezon al pericolelor ascunse în farfurie
În zilele toride de vară, când soarele își desfășoară cu generozitate razele, pericolele se ascund în locuri neașteptate. Alimentele perisabile, acele delicii care ne încântă papilele gustative, devin adăposturi pentru microorganisme care se înmulțesc cu o viteză alarmantă. Consumul acestor alimente, păstrate în condiții inadecvate, poate genera un tablou clinic de toxiinfecție alimentară, o boală care își face simțită prezența cu o intensitate debilitantă.
Microorganismele, invizibilele amenințări
Responsabile de toxiinfecții sunt o serie de bacterii precum Salmonella, Shigella, Campylobacter, Escherichia coli producătoare de toxina Shiga, Vibrio cholerae, Yersinia, Listeria, Clostridium. Dar nu doar bacteriile sunt de vină. Virusuri precum norovirusul și rotavirusul, paraziți ca Giardia și cryptosporidium, chiar și fungi precum Candida și Aspegillum pot fi vinovați. În cazuri rare, toxiinfectia poate fi generată de pesticidele folosite în agricultură.
Alimentele perisabile, un risc major
Lactatele, carnea, conservele și alimentele sau băuturile care necesită refrigerare sunt cele mai expuse riscului de contaminare. Cantitatea de virus necesară dezvoltării simptomelor variază în funcție de agentul microbian. Astfel, pentru Shigella sau E.coli, chiar și 10 bacterii pot cauza infecția, în timp ce pentru Vibrio cholerae este necesară o replicare de sute de mii sau milioane de bacterii.
Mecanismul de acțiune al microorganismelor
Odată pătrunse în organism, microorganismele pot acționa prin atașare la peretele intestinal, invazia mucoasei sau producția de toxine. În cazul toxiinfecțiilor alimentare, mecanismul principal este toxin-mediat. Aceste enterotoxine acționează asupra mecanismelor secretorii din intestin precum și direct asupra celulelor intestinale, promovând inflamația și instalarea diareei.
Simptome și diagnostic
Tabloul clinic debutează de cele mai multe ori la maxim câteva ore de la ingestia alimentului, cu durere abdominală, care poate fi localizată sau difuză, de intensitate variabilă și însoțită de scaune diareice. Alte simptome însoțitoare pot fi reprezentate de febră, transpirații profuze, greață și vărsături, respectiv lipsa poftei de mâncare sau scădere în greutate.
Managementul toxiinfecțiilor alimentare
Cea mai mare parte a infecțiilor sunt autolimitate, necesitând doar tratament un regim alimentar ajustat (sau în cazuri mai severe repaus alimentar sau nutriție parenterală) și medicamentos. Tratamentul suportiv include reechilibrare hidroelectrolitică și terapia durerii sau a diareei. Agentul terapeutic potrivit se alege numai după o consultație cu un medic infecționist și/sau gastroenterolog și nu se administrează „după ureche”, deoarece există riscul de agravare sau apariție a reacțiilor adverse.
Complicații
Complicațiile toxiinfecțiilor și gastroenteritei sunt dezechilibrele hidroelectrolitice și consecințele acestora, cronicizarea scaunelor diareice, intolerante alimentare, sindrom de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire, agravarea bolilor inflamatorii intestinale (la pacienții cu acest diagnostic), septicemie (răspândirea sistemică a infecției) și în cazuri particulare complicații artritice (artrita, cu dureri articulare și edem) sau neurologice (paralizii).
Prevenția toxiinfecțiilor alimentare
Pentru a preveni infecția se recomandă o igienă riguroasă a mâinilor și alimentelor, depozitarea corespunzătoare a produselor și evitarea consumului de alimente care au fost lăsate mult timp la temperaturi inadecvate (de exemplu în soare).
Sursa: Realitatea.net