Rezoluția care este discutată, astăzi, de Parlamentul European la Strasbourg se numește „Returnarea tezaurului național al României, însușit în mod ilegal de Rusia”
S-ar putea spune că un subiect care până acum i-a preocupat doar pe români se internaționalizează.
Despre ce vorbim atunci când ne referim la „Tezaurul României de la Moscova”
Când vine vorba de „Tezaurul României de la Moscova”, oamenii se gândesc în primul rând la cele 94 tone de aur care au fost trimise în Rusia, cu două trenuri, primul în 1916 și al doilea în 1917. Totuși, aurul Băncii Naționale reprezintă mai puțin de 10% din valoarea financiară a celor două transporturi. Cea mai mare parte a valorilor a fost trimisă de Casa de Depuneri și Consemnațiuni, care a strâns toată masa monetară de la toate băncile din acel moment și a trimis-o la Moscova.
De ce a ales România să-și trimită Tezaurul în Rusia și nu în alte țări aliate, de exemplu Franța sau Marea Britanie?
Una dintre cele mai bune documentări făcute în România pe acest subiect este cea a jurnalistului Marian Voicu, în cartea „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, apărută la Humanitas, în 2016. Mai jos, principalele informații din discuția cu jurnalistul Marian Voicu.
Cine mai ține evidența valorilor care au plecat în Rusia în 1916 și 1917
Din păcate, nu a ținut nimeni aceste evidențe, chiar dacă au existat momente în istorie când guvernanții au cerut inventare complete cu obiectele care au ajuns în Rusia.
Ce se cunoaște despre prima restituire din Tezaur, cea din 1935
În 1935, România a primit înapoi o parte din Tezaur ca urmare a diligențelor lui Titulescu care era preocupat de faptul că Uniunea Sovietică nu recunoscuse unirea României cu Basarabia și căuta prin mijloace diplomatice să consfințească acest lucru. În 1934 a făcut și demersuri, în calitate de președinte al Ligii Națiunilor, pentru admiterea URSS în acest organism, iar Stalin a considerat că merită să răsplătească acest gest.
Ce părți din Tezaur au dat înapoi rușii în 1956
O mare parte din ceea ce înseamnă patrimoniul identitar al României: mare parte din colecțiile fundamentale ale Muzeului Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, din arhive, din colecțiile numismatice, din colecțiile Academiei Române și așa mai departe.
Ce s-a întâmplat cu aurul românesc
Există foarte multe informații documentate, care au apărut prin presă de-a lungul vremii, că rușii au cheltuit aurul României. Lenin a fost preocupat de rezerva de aur, a solicitat inventarierea acestuia, pentru că avea două obiective: primul era electrificarea țării și, al doilea, achiziția de locomotive din țările scandinave și din Germania. Plățile trebuiau făcute în aur.
Ce oportunități a ratat România pentru a-și recupera Tezaurul
Una dintre oportunități a fost atunci când Rusia a solicitat să intre în FMI și în Consiliul Europei și trebuia să stingă toate diferendele pe care le avea cu alți membri. România era deja membră în cele două și, cel puțin la Consiliul Europei se vorbea clar de bunuri care s-ar afla pe teritoriul Federației Ruse.
Cum văd rușii problema Tezaurului României
Intervievați în cartea „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, mai mulți experți și cercetători ruși spun că aceasta este o problemă mai degrabă politică.