„Boala săracilor” revine: un flagel al neputinței sociale
Într-un colț al Europei moderne, unde progresul tehnologic și urbanizarea ar trebui să fie sinonime cu sănătatea, o umbră veche și apăsătoare reapare. Tuberculoza, cunoscută drept „boala săracilor”, își face din nou simțită prezența, cu o creștere alarmantă a cazurilor, mai ales în rândul copiilor. Această realitate crudă dezvăluie fisurile adânci din structura socială și sanitară a continentului.
Copiii, victimele inocente ale nepăsării
Conform unui raport recent al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul cazurilor de tuberculoză pediatrică a crescut cu 10% în doar un an. În Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, copiii sub 15 ani reprezintă 4,3% dintre cazurile noi și recidivante. Este al treilea an consecutiv în care această cifră crește, semn că boala continuă să se răspândească nestingherită.
Mai grav este că pentru unul din cinci copii diagnosticați, tratamentul rămâne un mister. Lipsa datelor clare privind finalizarea acestuia deschide ușa complicațiilor severe și formelor rezistente la medicamente. Într-o lume care se laudă cu progrese medicale, această situație este o palmă dată umanității.
O boală a sărăciei, o oglindă a inegalității
Tuberculoza nu este doar o problemă medicală, ci și un simbol al inegalității sociale. Ea lovește cel mai puternic acolo unde condițiile de trai sunt precare: locuințe supraaglomerate, lipsa ventilației, malnutriția și accesul limitat la îngrijiri medicale. În aceste medii, bacteriile prosperă, iar oamenii devin prizonieri ai unui cerc vicios al sărăciei și bolii.
Factori precum fumatul, consumul excesiv de alcool și infectarea cu HIV slăbesc și mai mult sistemul imunitar, amplificând vulnerabilitatea. OMS subliniază că aceste condiții explică de ce tuberculoza rămâne o problemă endemică în comunitățile defavorizate.
Simptomele care nu trebuie ignorate
Boala, cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, afectează în principal plămânii, dar poate ataca și alte organe. Printre simptomele sale se numără tusea persistentă, durerile toracice, scăderea inexplicabilă în greutate, transpirațiile nocturne, oboseala cronică și febra prelungită. Aceste semne, deși evidente, sunt adesea ignorate sau confundate cu alte afecțiuni, ceea ce permite bolii să avanseze.
Un tratament insuficient pentru o problemă globală
Deși vaccinarea cu BCG și tratamentele moderne au redus semnificativ mortalitatea, tuberculoza multidrog-rezistentă (MDR-TB) rămâne o amenințare majoră. În 2023, rata de succes a tratamentului pentru MDR-TB în UE/SEE a fost de doar 56,3%, mult sub ținta de 90% stabilită de OMS. Această statistică dezvăluie o realitate dureroasă: lipsa investițiilor în prevenție și tratament continuă să coste vieți.
Un apel mut din partea celor vulnerabili
În spatele fiecărui caz de tuberculoză se află o poveste de suferință, neputință și abandon. Copiii, cei mai vulnerabili dintre noi, plătesc prețul nepăsării colective. Fără măsuri concrete, această boală va continua să se răspândească, afectând generații întregi și perpetuând ciclul sărăciei și al bolii.
Într-o lume care se mândrește cu progrese tehnologice și economice, reapariția tuberculozei este un semnal de alarmă. Este o dovadă că, în ciuda tuturor resurselor disponibile, inegalitatea și indiferența rămân cele mai mari obstacole în calea sănătății globale.