Mâncarea preferată a românilor: o bombă ascunsă pentru sănătate
Pizza capriciosa, un deliciu culinar adorat de români, ascunde un adevăr alarmant: până la 25 de aditivi alimentari, cunoscuți sub denumirea de E-uri, pot fi regăsiți în compoziția sa. Studiul realizat de InfoCons dezvăluie o realitate îngrijorătoare despre acest preparat popular, comercializat în restaurantele din România.
Gramajul unei porții variază între 300 și 1370 de grame, iar valoarea calorică raportată la 100 de grame oscilează între 171,88 kcal și 414,86 kcal, cu o medie de 225,23 kcal. În plus, cantitatea de sare poate ajunge până la 2,7 grame la 100 de grame, iar zahărul până la 4,78 grame. Aceste cifre depășesc cu mult recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care sugerează un consum zilnic de maximum 5 grame de sare și 25 de grame de zahăr.
Aditivii alimentari: o listă lungă și controversată
Printre cei mai frecvent întâlniți aditivi se numără amidonul modificat (E1422), caragenanul (E407a), acidul ascorbic (E300), monoglutamatul de sodiu (E621) și nitritul de sodiu (E250). Acești compuși, utilizați pentru a îmbunătăți textura, gustul sau durata de valabilitate a produselor, sunt adesea asociați cu riscuri pentru sănătate, de la reacții alergice până la afecțiuni mai grave.
De asemenea, alte substanțe precum guma de xantan (E415), acidul citric (E330) și polifosfații (E452) completează lista ingredientelor care ridică semne de întrebare. În medie, o porție de pizza capriciosa conține 14 aditivi alimentari, dar în unele cazuri numărul acestora poate ajunge la 25.
Un pericol ascuns în farfurie
Consumul frecvent al acestor aditivi poate avea efecte negative asupra organismului, mai ales în cazul copiilor și al persoanelor cu sensibilități alimentare. Deși pizza capriciosa este o alegere populară, aceste informații ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la impactul său asupra sănătății.
Într-o lume în care alimentele procesate domină meniurile zilnice, este esențial să fim conștienți de ceea ce consumăm. Studiul InfoCons scoate la lumină o problemă care merită atenția tuturor, punând în discuție nu doar calitatea alimentelor, ci și responsabilitatea producătorilor față de consumatori.