Acest avertisment intervine după ce organizatorii concursului au confirmat în ultimele zile participarea Israelului în pofida apelurilor privind excluderea sa din concurs lansate de mai multe ţări pentru a protesta astfel faţă de războiul din Fâşia Gaza. Eden Golan şi cântecul său „October Rain” au fost aleşi de Israel pentru a participa la concursul Eurovision 2024, care va avea loc în luna mai în oraşul suedez Malmo. Versurile sale nu menţionează explicit atacul terorist din 7 octombrie 2023, dar nu există niciun dubiu că ele se referă la acest subiect, au dezvăluit companii mass-media şi observatori israelieni. „Dansând în furtună/ Nu avem nimic de ascuns/ Du-mă acasă/ Şi lasă lumea în urmă/ Şi îţi promit că asta nu se va mai întâmpla niciodată/ Sunt încă ud de la ploaia din octombrie/ Ploaie de octombrie” – spune o strofă a acestui cântec, ale cărui versuri au fost făcute publice de Societatea publică israeliană de radioteleviziune (KAN). Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), organizatoarea concursului, încearcă să stabilească dacă versurile piesei pot fi considerate ca fiind declaraţii politice, un fapt interzis de Eurovision. EBU a precizat că „este pe cale să examineze versurile” şi că nu a luat deocamdată o decizie. „Dacă un cântec este considerat inacceptabil din orice motiv, radioteleviziunile au posibilitatea de a propune un nou cântec sau noi versuri, în conformitate cu regulamentul concursului”, a subliniat EBU. KAN a anunţat în această săptămână că se află „în discuţii” cu EBU în legătură cu participarea Israelului la Eurovision, dar a prevenit că „nu intenţionează să înlocuiască cântecul”. „Dacă piesa nu este aprobată de EBU, atunci Israel nu va putea să participe la concurs”, a adăugat radioteleviziunea publică israeliană. „Emoţionant” sau „politic”? Perspectiva unei interdicţii a stârnit indignarea ministrului israelian al Culturii şi sporturilor, Miki Zohar, care o consideră „scandaloasă”. Cântecul este „emoţionant” şi „exprimă sentimentele poporului şi ţării noastre în aceste zile, nefiind politic”, a scris el în această săptămână pe reţelele de socializare. „Sper că Eurovision va rămâne un eveniment muzical şi cultural, nu o arenă politică”, a adăugat el, invitând totodată EBU „să continue să acţioneze cu profesionalism şi neutralitate” şi „să nu permită politicii să afecteze arta”. Preşedintele israelian, Isaac Herzog, a pledat duminică pentru un dialog „inteligent” între EBU şi KAN pentru a permite participarea ţării sale la acest concurs vizionat de „sute de milioane de oameni”, potrivit declaraţiilor sale făcute într-o conferinţă de presă organizată la Ierusalim şi care au fost preluate de presa locală. Războiul Mai multe ţări au cerut excluderea Israelului de la Eurovision pentru a protesta faţă de bilanţul războiului din Fâşia Gaza, declanşat pe 7 octombrie după atacul terorist comis de Hamas pe teritoriul isralian, care a dus la uciderea a 1.160 de oameni, potrivit unei numărători efectuate de AFP pe baza datelor oficiale israeliene. Operaţiunile militare israeliene realizate în semn de represalii pe teritoriul palestinian, unde Hamas a preluat puterea în 2007, au făcut peste 29.600 de morţi. Concursul Eurovision, urmărit de mulţi telespectatori în Israel, le-a permis mai multor artişti din această ţară să devină cunoscuţi la nivel internaţional, ceea ce reprezintă un motiv de mândrie în această ţară. Israelul a devenit în 1973 prima ţară non-europeană care a fost autorizată să participe la Eurovision, concurs pe care l-a câştigat de patru ori, inclusiv prin intermediul cântăreţei transgen Dana International, în 1998. Însă această ţară nu a fost scutită de controverse. Când Israelul a găzduit cel mai recent acest concurs, în mai 2019, grupul islandez Hatari, care l-a sfidat pe prim-ministrul isralian, Benjamin Netanyahu, propunându-i un meci de lupte populare nordice, a fluturat un drapel palestinian în timpul numărătorii voturilor la Tel Aviv. Organizatorii au criticat-o şi pe cântăreaţa Madonna, invitată în acel an, considerând că dansatorii vedetei americane au încălcat regulile de neutralitate politică purtând drapele israeliene şi palestiniene imprimate pe costumele lor. În 2009, Georgia a renunţat să participe la Eurovisionul de la Moscova după excluderea cântecului său „We don’t want put in” de către organizatori pe motiv că îl critica pe prim-ministrul rus de atunci, Vladimir Putin. În plus, Rusia a fost exclusă de la concursul din 2022 din cauza războiului său declanşat în Ucraina.
Sursa: corectnews.com