Schimbare radicală în sistemul medical: cardul de sănătate devine obligatoriu
De la 1 martie, pacienții din România vor trebui să se conformeze unei noi realități: serviciile medicale vor fi acordate exclusiv pe baza validării cardului de sănătate. După săptămâni de disfuncționalități ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că sistemul și-a reluat funcționalitatea. Această schimbare vine cu un val de controverse și întrebări, mai ales pentru cei care nu dețin un card de sănătate activ.
Un sistem fragil, dar obligatoriu
Platforma PIAS, care a fost nefuncțională timp de aproape trei săptămâni, a creat haos în sistemul medical. În această perioadă, pacienții au beneficiat de servicii fără validarea cardului, o măsură temporară menită să compenseze avaria majoră. Acum, însă, CNAS impune din nou utilizarea cardului, subliniind că raportarea online a serviciilor trebuie realizată în termen de trei zile lucrătoare. În plus, semnarea electronică a serviciilor devine o cerință obligatorie.
Pacienții, prinși în capcana birocrației
Decizia de a reinstitui obligativitatea cardului de sănătate ridică semne de întrebare cu privire la accesibilitatea serviciilor medicale. Ce se întâmplă cu pacienții care nu au carduri valide sau care întâmpină dificultăți în utilizarea acestora? Sistemul, deși aparent funcțional, rămâne vulnerabil, iar pacienții riscă să fie victimele unui mecanism birocratic care nu oferă soluții rapide în caz de urgență.
Monitorizare și mentenanță: promisiuni fără garanții
CNAS a declarat că activitatea de monitorizare și lucrările de mentenanță continuă „într-un ritm susținut”. Totuși, având în vedere istoricul recent al platformei, aceste promisiuni par mai degrabă o încercare de a calma spiritele decât o soluție reală. Pacienții și medicii rămân sceptici, temându-se de noi avarii care ar putea paraliza din nou sistemul.
Impactul asupra pacienților și medicilor
Reintroducerea obligativității cardului de sănătate nu afectează doar pacienții, ci și cadrele medicale. Medicii sunt nevoiți să se adapteze rapid la cerințele stricte de raportare și semnare electronică, în timp ce pacienții se confruntă cu riscul de a fi refuzați dacă nu își pot valida cardurile. Într-un sistem deja tensionat, această schimbare adaugă un strat suplimentar de stres și incertitudine.
Un viitor incert pentru sănătatea publică
În timp ce autoritățile încearcă să prezinte această măsură ca pe un pas înainte în digitalizarea sistemului medical, realitatea din teren arată o imagine diferită. Lipsa de încredere în funcționalitatea platformei și dificultățile întâmpinate de pacienți și medici ridică întrebări serioase despre viitorul sănătății publice în România. Este acest sistem pregătit să facă față nevoilor reale ale cetățenilor sau va continua să fie o povară birocratică?