**Curtea Constituţională a României a dat, practic, liber săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală până la un milion de euro**
Curtea Constituţională a României a dat, practic, liber săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală până la un milion de euro, după ce a respins, ieri, sesizarea depusă de USR şi 14 parlamentari neafiliaţi (aparţinând partidului Forţa Dreptei condus de Ludovic Orban) cu privire la legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro, dacă prejudiciul este plătit de evazionist.
În comunicatul de presă emis de CCR după şedinţa de ieri, se arată: „În esenţă, Curtea a reţinut că dispoziţiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiţionaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracţiunilor reprezintă o condiţie sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracţiunilor ce au ca scop realizarea unor câştiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea şi confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile legale anterior menţionate sunt în acord cu exigenţele constituţionale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare şi respectarea deciziilor Curţii Constituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie”.
Imediat după decizia CCR, deputatul Stelian Ion (USR) a declarat pentru ziarul BURSA: „Decizia CCR este o nouă dezamăgire în privinţa modului în care judecătorii de acolo au tranşat sesizarea noastră. Motivarea decizie este foarte ciudată pentru că vorbeşte despre noi teorii, moderne, care nu au în centru ideea pedepsei ca exemplu descurajator pentru potenţialii infractori, ci merg pe ideea centrală a recuperării prejudiciului. În felul acesta se neagă o doctrină veche de drept penal care vorbea despre profilul decurajant al pedepsei penale aplicate. Practic prin decizia luată CCR se mulează pe interesele celor care i-au numit pe judecătorii de acolo şi oferă un exemplu în care infractorii sunt avantajaţi. Marii evazionişti sunt protejaţi, iar agenţii economici corecţi sunt puşi la zid”.
Întrebat dacă asistăm la o nouă politică penală în statul român, ţinând cont de faptul că şi procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, pune în centru recuperarea prejudiciilor, Stelian Ion ne-a răspuns: „Aş vrea să văd care este valoarea reală a prejudiciilor recuperate, dar cred că declaraţiile şefului DNA sunt doar vorbe şi, în realitate, se pune accent pe închiderea marilor dosare penale. Da, este o nouă politică penală a statului român şi anume de a-i scăpa de închisoare pe marii infractori”.
Actul normativ prin care au fost modificate dispoziţiile legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a fost adoptat de Parlament în decembrie 2023, iar imediat după adoptare a fost contestat la CCR de cei din USR şi Forţa Dreptei, care au acuzat faptul că proiectul legislativ a fost aprobat în două zile (18 decembrie la Senat şi 19 decembrie la Camera Deputaţilor), fără o dezbatere reală, şi că dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro, dacă prejudiciul e plătit în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF. Contestatarii arătau că proiectul de lege a fost votat de Senat chiar în ziua depunerii lui la Parlament de iniţiatorii Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, cei doi lideri ai coaliţiei de guvernare PSD-PNL. Practic, viitorul act normativ (după decizia CCR legea va fi trimisă la promulgare preşedintelui Klaus Iohannis) îi scapă pe evazioniştii care produc prejudicii sub un milion de euro dacă plătesc prejudiciul plus 25% în timpul urmăririi penale de către procurori.
Sursa: topsecretcraiova.ro