De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide ochii.
Perchezițiile din urmă cu câteva săptămâni au scos la iveală o caracatiță bine pusă la punct, menită să aducă mulți bani în buzunarele băieților destepți.
Asa cum precizam, când vorbim despre acte de corupție, despre spăgi uriase, despre apartamente primite cadou sesizările trebuie făcute către DIICOT sau către DNA Structura Centrală. Astfel, cu anchete făcute ca la carte, putregaiul din Ploiesti ar fi stârpit, iar orasul ar deveni din nou atractiv pentru oamenii de afaceri cinstiți.
Si dacă în ancheta de la Ploiești pare că se cam bate pasul pe loc, existând suspiciuni că sunt protejate anumite personaje suspuse, se pare că pe fir au intrat procurorii anticorupție de la Bucuresti care au cerut mai multe documente despre scandalul WHITE TOWER. Si asta pentru că probabil la capitală există suspiciunea că la Ploiești lucrurile tărăgănează, surse juridice susțin că DNA Bucuresti ar fi solicitat mai multe documente din dosarul privind cea mai mare fraudă imobiliară din istoria orasului.
Iata ca, ieri, ÎCCJ a respins contestațiile pentru trei inculpați din cei patru arestați preventiv confirmand dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova!
După ce Completul de 5 judecători a respins contestațiile, Completul 2 a respins ca nefondate cererile de contentestare a măsurii de arest preventiv pentru avocatul Nichita Vlad, dezvoltatorul imobiliar Lupu Mihai și notarul public Tudose George, aflat în arest la domiciliu. Surse judiciare au declarat pentru Incisiv de Prahova si faptul ca, doar notarului Tudose Maria i s-a schimbat măsura arestului la domiciliu, acum fiind sub control judiciar, invocând probleme medicale.
Iar sursele noastre susțin că ar fi cel de al doilea dosar DNA în care este implicat primarul ANDREI VOLOSEVICI, primul fiind cel legat de subvenția către VEOLIA.
La cum stau lucrurile, probabil că dacă premierul Marcel Ciolacu nu grăbeste data alegerilor, PSD Prahova ar putea rămâne fără candidat….
Vom reveni, cu drag! (Cristina T.). Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email: Andrei VoloseviciCaracatița WHITE TOWER (XVII)! DNA – Structura Centrală cere documente de la Ploiești!primaWhite Tower Cifrele inflaţiei de la sfârşitul anului trecut, publicate de Eurostat, arătau că în decembrie cele mai mari rate anualizate din UE au fost înregistrate de Cehia, România, Polonia şi Ungaria. Cele patru ţări din flancul estic ai căror indicatori economici sunt comparabili din mai multe puncte de vedere. Faptul că România „ajunsese să fie, după Cehia, a doua ţară cu inflaţia cea mai mare de pe continent” – cum s-a subliniat apăsat în nenumărate comentarii – a devenit cap de afiş în dezbateri publice.
Supărarea a crescut şi mai mult după ce, zilele trecute, Eurostat a publicat cifrele inflaţiei din ianuarie anul curent. Ce am văzut? Cehia „a ţâşnit” de pe ultimul loc, întrecând ţări dintre cele mai gradate, între care Germania, Spania, Franţa, Suedia, Irlanda. Unde s-a plasat? În plutonul din faţă, lângă Danemarca, Italia, Belgia, Finlanda. România fiind astfel împinsă pe ultimul loc.
Un şoc puternic, provocat în coloana cu rate anualizate, cere o explicaţie detaliată. O explicaţie ce ar fi normal să fie găsită în coloana cu rate lunare. Să se fi întâmplat aici ceva atât de relevant, încât să producă un schimb semnificativ de poziţii în sistemul UE al preţurilor de consum şi totodată să mute Cehia de pe ultimul loc, cu rata anualizată cea mai mare, la numai câteva zecimale distanţă de optimul de 2 la sută? Citirea „gramaticală” a cifrelor statistice dezleagă realitatea din spatele lor! Cehia înregistrase în decembrie cea mai mare rată anualizată a inflaţiei. Iar din decembrie şi până în ianuarie preţurile în această ţară au mai crescut cu 1,8 la sută. Pe când în Germania, bunăoară, au scăzut cu… 0,2 la sută. Şi iată că Germania se trezeşte, în clasamentul Eurostat, pe un loc în urma Cehiei! Sau, în cazul României, rata lunară din ianuarie, de 1,1 la sută, a fost mai mică decât cea din Cehia. Şi totuşi… Să fi greşit Eurostat calculele? Imposibil!
Iar dacă Eurostat nu a greşit înseamnă că explicaţia n-o putem găsi în prezent. Ci în trecut. Recursul la istorie este inevitabil. Pentru că numai un paradox istoric putea să intervină, în ianuarie 2024, şi care – cuplat cu un altul pe care statisticienii îl numesc efect de bază – să provoace un fenomen unic în procesul inflaţionist ce a intrat în al patrulea an. Pentru că niciodată, în cei trei ani ce s-au scurs deja, nu s-a întâmplat ca o ţară să mişte în favoarea sa rata anualizată cu 5 puncte procentuale de la o lună la alta şi să treacă de pe ultimul loc în plutonul din frunte. Şi asta fără ca datele recente să ofere vreo explicaţie!
În decembrie 2023, aşadar, după ce s-au încheiat calculele, Cehia înregistrase o rată anualizată de 7,6 la sută. Cea mai mare din UE. România, cu o rată de 7,00 la sută, ocupa al doilea loc. Aceasta era linia de start pentru competiţia dintre cele două ţări în cursa din ianuarie. Cehia nu avea nicio şansă în faţa României. Surpriză însă, Cehia… a coborât de la 7,6 la 2,7 la sută. Fiind vorba despre o rată anualizată – calculată deci pe 12 luni – de exemplu din martie’22 până în martie’23 sau din decembrie până în decembrie, cheia către rezolvarea problemei se va încadra negreşit în acest timp.
O vom găsi dacă numărăm înapoi. Ce constatăm? Că din decembrie 2023, până în februarie acelaşi an, nu a fost semnalat niciun şoc în tabloul european al inflaţiei. Iar mai departe de ianuarie, din decembrie 2022, se sfârşea o altă perioadă de 12 luni. Înseamnă că aici, în ianuarie 2023, e cheia. A fost luna în care Cehia, confruntată cu o inflaţie puternică, a înregistrat cea mai mare rată lunară – de 6,6 la sută. Împinsă atât de sus de scumpirea electricităţii cu 140 la sută într-o singură lună. Iar de aici a rezultat şi o rată anualizată mare – de 19,1 la sută.
Rata lunară de 6,6 la sută, extrem de ridicată, a produs efectul statistic de bază ce s-a soldat, în ianuarie 2024, cu fenomenul ceh. Şi, totodată, cu fenomenele de mai mică intensitate din Ungaria şi Polonia. Cu rate lunare mari în ianuarie 2023, de 2,4 şi respectiv 2,0, „au bătut” România în ianuarie 2024… pentru că aceasta în urmă cu un an a înregistrat o rată lunară a inflaţiei de numai 0,8 la sută. În tabloul pentru februarie 2024 însă, ce va veni de la Eurostat în 18 martie, va fi o altă ordine.
Ianuarie 2023 va ieşi din baza de calcul iar compasul, cel de 12 luni, va începe măsurătoarea din februarie anul trecut. Atunci, în februarie 2023, a debutat perioada de dezinflaţie, care a curs până în decembrie, întreruptă însă în ianuarie anul acesta. N-a fost o surpriză, BNR a anticipat-o, a explicat pe larg fenomenul şi a prognozat continuarea dezinflaţiei către ţinta de 2,5 la sută. Ce merită să fie reţinut din ceea ce ni s-a întâmplat în ianuarie? Că rata anualizată, calculată în fiecare lună, este un indicator relevant sub multe aspecte, dar să nu uităm că statistica mai dispune de un reper pentru analiza mişcării preţurilor – rata medie a inflaţiei. Deşi, în dezbaterile publice de la noi, se fac rar trimiteri la această rată, importanţa ei este fundamentală.
Având un compas de 24 de luni – ultimele 12 luni raportate la 12 luni anterioare – această rată se lasă mai greu perturbată de schimbările sezoniere de felul celor din ianuarie acest an, fiind indicatorul cel mai sintetic al stabilităţii preţurilor. În plus, are avantajul că ia în calcul o perioadă mai lungă, când zona euro aluneca deja spre deflaţie. Atunci, flancul estic era cel mai bine poziţionat în cursa preţurilor de consum, competiţie determinantă în măsurarea inflaţiei. Iar în patrulater s-a conturat următorul clasament: România a ocupat cea mai bună poziţie, Cehia a doua, Polonia a treia şi Ungaria a patra, cu inflaţia cea mai mare din Uniunea Europeană. Criteriul fiind, bineînţeles, calculul ratei anualizate.
Tabloul pe care guvernatorul BNR l-a prezentat recent presei, cu ratele medii ale inflaţiei calculate pe 24 de luni pentru anii 2021, 2022 şi 2023, arată limpede cât de neadecvată şi cât de neadevărată este concluzia că România ar avea cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. O concluzie desprinsă din datele pe trei luni (octombrie, decembrie şi ianuarie) contrazisă de datele adunate timp de trei ani.
Adrian Vasilescu Intr-o era digitala in continua evolutie, TunariOnline.ro se impune ca o platforma inovatoare ce deschide portile catre frumusetea si bogatia culturala a localitatii Tunari, Ilfov. Acest portal reprezinta nu doar o sursa de informatii locale, ci si un instrument esential pentru conectarea comunitatii si promovarea valorilor si traditiilor locale.
TunariOnline.ro si nevoie unui asemenea portal
Tunari Online marcheaza o noua etapa in comunicarea si interactiunea comunitatii din Tunari si din imprejurimi. Prin intermediul acestui portal, locuitorii, turistii si cei interesati de viata locala au acces la informatii relevante, evenimente culturale, stiri locale, afaceri locale, atractii turistice si multe altele.
Istoria si Contextul: Trecutul, Prezentul si Viitorul
De-a lungul anilor, comuna Tunari din Ilfov a fost martor la evolutii remarcabile, atat din punct de vedere economic, cat si social si cultural. De la traditiile rurale si pana la modernizarea infrastructurii, comunitatea din Tunari a ramas intotdeauna ancorata in valorile autentice si in spiritul comunitar.
Odata cu aparitia Tunari Online, aceste valori si traditii sunt aduse in era digitala, oferind o platforma moderna si accesibila pentru promovarea bogatiei culturale si a patrimoniului local.
Functionalitati si Utilizabilitate: O Experienta Digitala Inovatoare
Tunari Online se distinge prin functionalitatile sale avansate si interfata prietenoasa pentru utilizatori. De la navigarea usoara la accesul rapid la informatii relevante, portalul ofera o experienta digitala placuta si intuitiva pentru toti utilizatorii sai.
Printre caracteristicile sale cheie se numara:
– Stiri Locale si Evenimente Culturale: Portalul furnizeaza informatii actualizate despre evenimentele locale, expozitii, festivaluri si alte activitati culturale desfasurate in Tunari si imprejurimi.
– Director de Afaceri Locale: Locuitorii si vizitatorii pot descoperi afacerile locale, restaurantele, magazinele, serviciile si alte locatii importante din Tunari, sustinand astfel economia locala.
– Tururi Virtuale, Video si Galerii Foto: Prin tururi virtuale si galerii foto, utilizatorii pot explora frumusetea naturala si arhitecturala a Tunariului, descoperind cele mai pitoresti locuri si peisaje.
– Social Media si conectivitatea: Tunari Online ofera un spatiu dedicat pentru comunitate, unde locuitorii pot interactiona, impartasi idei si informatii, si construi legaturi mai puternice intre ei.
Impactul si Reactiile Comunitatii: O Schimbare Pozitiva
De la lansarea sa, Tunari Online a primit un feedback extrem de pozitiv din partea comunitatii locale si a celor interesati de viata din Tunari. Acest portal a devenit rapid o resursa esentiala pentru locuitori, oferindu-le posibilitatea de a fi mereu la curent cu cele mai recente evenimente si noutati locale.
Tunari Online – O Fereastra catre Viitor
Tunari Online reprezinta nu doar un portal de stiri si informatii locale, ci o comunitate digitala dinamica si interactiva, care isi propune sa promoveze si sa sustina dezvoltarea durabila si prosperitatea locuitorilor din Tunari si imprejurimi. Prin intermediul acestui portal, Tunari isi deschide portile catre viitor, evidentiindu-si