Via Transilvanica: O Comoară Culturală în Pericol
Via Transilvanica, un traseu emblematic de lungă distanță din România, este pe cale să fie transformată într-o pistă asfaltată de biciclete, o decizie care stârnește controverse și îngrijorări profunde. Această cale, ce se întinde pe peste 1.400 km, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, oferă drumeților o experiență unică, plină de peisaje pitorești și tradiții locale. Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii acestui proiect, își exprimă dezamăgirea față de lipsa consultării în procesul decizional, subliniind că transformarea acestei căi într-o pistă asfaltată ar putea distruge esența sa.
Consultarea Ignorată: O Decizie Nesăbuită
Ușeriu subliniază că inițiatorii proiectului nu au fost consultați în legătură cu planurile de asfaltare, ceea ce ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea autorităților. Proiectul Via Transilvanica a fost conceput cu scopul de a promova drumeția, nu de a transforma un drum natural într-o pistă pentru biciclete. Această schimbare ar putea avea consecințe devastatoare asupra peisajului cultural, care este deja un simbol al identității românești.
Impactul Asfaltului asupra Peisajului Cultural
Asfaltul, deși poate părea o soluție modernă, nu se potrivește cu frumusețea naturală a zonei. Ușeriu argumentează că un kilometru de asfalt echivalează cu doi kilometri de mers pe poteci naturale, afectând nu doar confortul drumeților, ci și integritatea peisajului cultural. Imaginea tradițională a dealurilor cu fânețe și case vechi ar fi înlocuită de o suprafață rece și neprimitoare, care nu are loc în promovarea turismului autentic.
O Risipă de Resurse și Oportunități
Transformarea Via Transilvanica într-o pistă asfaltată nu este doar o pierdere estetică, ci și o risipă de resurse. Ușeriu consideră că această decizie nu reflectă o viziune sustenabilă pentru turismul românesc. În loc să valorifice potențialul cultural și natural al zonei, se optează pentru o soluție temporară, care nu va aduce beneficii pe termen lung. Comunitatea de bicicliști din România ar putea fi dispersată, fără o infrastructură adecvată care să susțină transportul acestora.
Apel la Acțiune: Salvarea Via Transilvanica
Ușeriu face apel la autorități să reconsidere această decizie, subliniind că Via Transilvanica a fost deja recunoscută pe plan internațional ca un proiect de succes. El își exprimă convingerea că, prin promovarea drumeției pe poteci naturale, România poate atrage turiști din întreaga lume, care caută o experiență autentică. Asfaltul nu ar trebui să fie o soluție, ci mai degrabă o amenințare la adresa unui patrimoniu cultural de neprețuit.
Viitorul Via Transilvanica: O Decizie Crucială
În concluzie, viitorul Via Transilvanica depinde de voința administrativă și politică de a proteja acest traseu valoros. Ușeriu subliniază că nu este împotriva dezvoltării, ci împotriva risipei și distrugerii a ceea ce deja funcționează. Este esențial ca autoritățile să asculte vocile celor care au contribuit la crearea acestui proiect și să acționeze în interesul conservării peisajului cultural românesc.