România și risipa alimentară: o realitate alarmantă
Într-o lume în care resursele sunt din ce în ce mai limitate, România se află într-o situație paradoxală. Deși 4 milioane de români trăiesc sub pragul de sărăcie, țara noastră reușește să depășească media europeană la risipa alimentară. Conform Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, fiecare român aruncă anual mai mult de 130 de kilograme de mâncare, o cifră care ar trebui să ne pună pe gânduri.
Conștientizarea risipei alimentare
În fiecare an, pe 29 septembrie, se marchează Ziua internațională de conștientizare a risipei alimentare, un moment în care ar trebui să ne oprim și să reflectăm asupra comportamentului nostru. Andreea Bobiș, reprezentanta Federației Băncilor pentru Alimente din România, subliniază că românii nu sunt conștienți de cantitatea de hrană pe care o risipesc. În urma unor interviuri realizate pe străzile Clujului, majoritatea respondenților au declarat că nu risipesc mâncare, în ciuda statisticilor alarmante.
Impactul legislației asupra risipei alimentare
Legislația din România, deși existentă, nu este suficient de eficientă pentru a combate risipa alimentară. Legea 217, care reglementează risipa alimentară, a fost implementată cu câțiva ani în urmă, dar efectele sale sunt abia acum vizibile. Bobiș menționează că modificările legislative sunt necesare pentru a permite utilizarea produselor alimentare care, deși au depășit data de expirare, pot fi încă consumate în condiții adecvate.
Un paradox social
În timp ce o parte a populației risipeste cantități impresionante de mâncare, cealaltă parte se confruntă cu lipsa hranei. Această discrepanță este un semnal de alarmă care ar trebui să ne determine să acționăm. România are nevoie de o schimbare profundă în mentalitate și în abordarea problemelor legate de alimentație și risipă.
Apel la responsabilitate
Este esențial ca fiecare dintre noi să devină conștient de impactul acțiunilor sale asupra mediului și societății. Risipa alimentară nu este doar o problemă individuală, ci una colectivă, care necesită o abordare integrată. Fiecare kilogram de mâncare risipit reprezintă nu doar o resursă irosită, ci și o oportunitate pierdută de a ajuta pe cei care au nevoie.
Concluzie
România se află într-un moment crucial în ceea ce privește gestionarea risipei alimentare. Este timpul să ne asumăm responsabilitatea și să ne schimbăm comportamentele. Numai astfel putem construi o societate mai echitabilă și mai sustenabilă.